| ex.de aplicatie:
Radiestezia are eficienta in PREVENTIE...si nu trebuie sa se ajunga in starea de URGENTA
ANALIZE RADIESTEZICE ALE URGENTELOR
(continuare din 24.11.1998)
TAMPONADA INIMII – TI
Este o decompensare a inimii produsa de o acumulare de lichid sub tensiune în cavitatea pericardica. Acumularile de lichid (un litru, chiar mai mult) se pot produce în timp (luni, ani) sau se pot produce brusc. În cazul în care ele se produc lent apare o simptomatologie, prezentandu-ne la medic acesta va putea pune diagnosticul si cu o medicatie corespunzatoare se poate preveni o astfel de situatie.
Problema neplacuta este cand acumularea de lichid se produce brusc chiar cu numai 200-300 ml.

Masuratoare radiestezica: Posibil tamponada inimii – PTI
PTI < 60 – fara probleme
PTI = 65-70 – predispozitie
PTI = 70-75 – situatie iminenta (se poate produce oricand fara avertisment)
Se va actiona în timp util adica de la 65 pana la 70.
Cauzele care conduc la tamponada inimii:
* Pericarditele (inflamarea pericardului) care pot fi cauzate de TBC viral sau bacterian. Se va stabili cauza prin masurarea ABEP pentru fiecare situatie ABEP PE –pentru TBC viral sau bacterian.
* Infarct de miocard – ruptura anevrisuala (IM-RA). IM poate fi însotit si de tamponada inimii ceea ce poate agrava si mai mult cazul ce deseori este fara rezolvare. Vom masura nu infarct de miocard cum am masurat pana acum ci ABEPTI pentru IM, apoi ABEPRA.
* Boli tumorale;
* Boli de colagen
* Hemopericardul (ruptura usoara cu hematom în cadrul muschiului cardiac) – acesta apare în urma unui tratament eronat cu anticoagulante. Daca anticoagulantele se iau într-o pericardita acuta duce la asa ceva. La ABEPPE 65-70 este contraindicat sa luam anticoagulante.
Tablou clinic pentru tamponada inimii:
- durere precordiala;
- tahicardie;
- anxietate extrema;
- transpiratie;
- colaps tensional pana la stare comatoasa;
- cianoza;
- congestie venoasa a jugularelor;
- hepatomegalie (marirea ficatului)
Tratament Tamponada inimii:
Clasic: Urgenta care va face punctie precedata de oxigenoterapie;
Bioenergetic:
ü La ABEPTBC- viral sau bacterian se fac masuratori radiestezice de favorabilitate pentru medicatie în colaborare cu medicul;
ü Pentru IM si RA – REBEC. Un PTI de 65-70 rasapunde foarte bine la REBEC chiar daca este în legatura cu un viitor IM.
ü Anevrismul ca atare se trateaza si el f. bine prin REBEC chiar daca îsi pastreaza forma, mai ales daca este congenitala. Se întareste si se elasticizeaza peretele vasului. Este foarte importanta aceasta elasticizare deoarece înlatura friabilitatea vaselor.
NOTa : În toate cazurile de oprire a inimii resuscitarea se face rapid în primele 3-4 minute (dupa aceasta perioada intervine decerebralizarea ireversibila) prin respiratie gura la gura si masaj cardiac cu presiune ritmica.
Nu se executa resuscitare în caz de tamponada a inimii. (aceasta se recunoaste prin aparitia cianozei la gat, se vad clar vasele edematate, înrosite).
CORD PULMONAR ACUT (embolism pulmonar)CPA
- este o hipertensiune pulmonara brutala cu supraîncarcarea brusca a ventricului drept ce duce la dilatarea si ischemizarea cavitatii respective.
De obicei CPA este secundar unui baraj vascular acut (embolie pulmonara). Aceasta duce si ea la tulburari acute în irigatia cororaniana.
Masuratoare radiestezica : Posibil cord pulmonar acut (PCPA).
PCPA < 60 – fara probleme.
PCPA > 60 – cautam cauza masurand ABEPCPA în cazurile de:
ü Insuficienta respiratorie cronica;
ü Tromboza cardio-pulmonara
ü infarct pulmonar
ü insuficienta ventriculara dreapta
ü stenoza mitrala
ü procese trombozante
Tratament:
ü clasic: urgenta – intubatie, oxigenoterapie, tratament medicamentos.
ü Bioenergetic: tratamentul ABEP-urilor prin tot procedeul: dezactivare, activare,
ecranare, RBEC. Prevenire prin masuratori radiestezice de
favorabilitate.
EMBOLIA GAZOASA A INIMII STANGI (EG)
- aceasta se produce în general prin accident, aerul patrunde într-o vena pulmonara cu ocazia unei caderi bruste de presiune dupa o secusa de tuse violenta sau varsaturi. Se poate ajunge în coma totala prin embolia gazoasa a inimii stangi. Este o predispozitie. Nu orice persoana care are asemenea stari de varsaturi si tuse violenta trebuie sa ajunga la asa ceva.
Masuratoare radiestezica: Posibil embolie gazoasa – PEGSNC
PEGSNC< 60 - fara probleme
PEG are indicele SNC deoarece predispoztia respectiva nu este la nivelul structural al cordului sau al plamanului, este vorba despre neuro-conducere, de sistemul nervos central unde poate exista o dereglare de conducere. Unele dereglari de conducere pot interveni în urma unor encefalite.
Daca PEGSNC> 60 – suntem avizati, si intervenim prin RBEC la nivelul SNC-ului. Insist foarte mult asupra SNC-ului, eu nu lucrez, ptr. orice fel de boala, fara sa atac si SNC. Cedeaza f. usor si frumos. Sechele ca ischemiilor cerebrale datorate encefalitelor chiar, se pot rezolva foarte bine.
Tratament bioenergetic:
O dezactivare ABEPEG ptr. SNC;
O RBEC pentru refacerea tesutului neural
O RBEC pentru întarirea muschiului cardiac
NOTa : În toate cazurile se executa REBECSNC pentru sistemul circulatoriu (irigarea creierului).
ANGINA PECTORALA(AP)
Pana acum am discutat despre infarctul miocardic (IM) dar pana la el este o cale uneori lunga, necunoscuta de catre pacient în general, si începe cu angina pectorala.
Angina pectorala este o ischemie miocardica tranzitorie.
Personal, de cate ori am de-a face cu un cardiac masor stare ischemica a miocardului.
Cauze angina pectorala:
ü efort fizic (mers pe jos în panta ascendenta);
ü stare emotionala;
ü efort intelectual;
ü digestiv;
ü expunere la frig, vant;
ü cosmar nocturn în timpul somnului.
Simptomatologie angina pectorala:
* gheara, presiune, sfredelire, arsura;
* iradiere la baza gatului, în maxilarul inferior, partea interioara a membrului superior stang si/sau drept, alteori în ceafa, umar, abdomen;
* anxietate;
* senzatia mortii iminente.
Masuratoare radiestezica: Posibil Angina pectorala – PAP
PAP < 50 – fara probleme;
PAP = 60-65 – gradul II în activitate fizica obisnuita;
PAP = 65-70 – gradul III în activitate fizica minora;
PAP = 70-75 – gradul IV în repaus;
PAP = 75-80 - grav, acut, iminent
Aceste grade sunt stabilite stiintific, medicii asa discuta pe gradele respective. Noi masuram pe raportor stabilim gradul. Daca stabilim gradul II, 60-65 se poate produce o criza de angina pectorala într-o activitate fizica obisnuita, cu care suntem perfect obisnuiti s.a.
La gradul IV daca masuram 70-75 apare chiar în repaus total, stand perfect linistiti. Deci atentie la 60-65 . Nu este bine ca PAP –ul sa fie în apropierea lui 60. Suntem linistiti cand este sub 50.
Daca este în apropierea lui 60 imediat vom masura PIM (posibil infarct miocardic). Deoarece angina pectorala este primul pas spre IM.
Tratament bioenergetic:
* dezactivarea ABEPAP
* RBEC-ul cordului, cu insistenta pe ventricului stang;
* Masuram PICA (posibil insuficienta cororaniana acuta). Atunci cand avem de-a face cu o cardiopatie ischemica (stabilita prin ABEP) neaparat masuram ICA
Angina pectorala cronica este tranzitorie, adica, a dat un semn, a fost o criza mai mare sau mai mica si a trecut. Poate sa nu mai apara sau poate sa apara în scurt timp, minute, ore, ani. Daca apare de mai multe ori devine angina instabila, crize multiple.
INFARCTUL MIOCARDIC – IM
IM este necroza ischemica a unei zone de tesut miocardic cu acces dureros si modificari EKG. De obicei se produce o ruptura mai mare sau mai mica, de obicei la insertia unui vas cu cordul, a aortei cu cordul. De aceea masuram în timp util si arteroscleroza cororaniana (favorabilitati, tratamente naturiste).
Daca dupa PAP mai mare de 60 avem si PIM mai mare de 60 masuram ABEP pentru:
* Arteroscleroza cororaniana;
* Periartrita nodoasa;
* Tromboze cororaniene;
* Tumori, leziuni;
* Embolii;
* Insuficienta cororaniana prin stenoza mitrala si aortica sau hipertensiune arteriala paroxistica;
* Intoxicatii cu oxid de carbon (incendii sau intoxicatii cu gaze). Ele pot duce la IM pe un teren favorizant.
Dupa un IM masuram radiestezic persistenta necrozei (PN) ca ABEP:
ABEPPN-IM> 60
ABEPPN-IM> 75 grav;
ABEPPN-IM mentinut la 70,
ABEPPN-IM mentinut la 65,
Insist foarte mult pe REBEC la nivelul cordului. Cordul este un organ energetic, ca si SNC raspunde foarte bine din punct de vedere energetic, la nivel de celula chiar. Sustin ca ischemizarea se amelioreaza dupa un tratament bioenergetic bine facut.
URGENTE CARDIOVASCULARE
“Posibil “ / denumire |
ABEP – cauze |
|
SINCOPA Adams-Stokes –
PSAS > 60
|
ABEPSAS -BLOC ATRIO-VENTRICULAR > 60:
a ABEPSAS-INSUFICIENTĂ CORORANIANĂ CRONICĂ
a ABEPSAS -MALFORMATIE CONGENITALĂ
a ABEPSAS -BRADICARDIE MAJORĂ
a ABEPSAS -TAHICARDIE PAROXISTICĂ VENTRICULARĂ
ABEPSAS- NODUL SINUSAL
ABEPSAS -NODUL ATRIO-VENTRICULAR |
|
OPRIREA CIRCULATORIE
POC> 60
|
ABEPOC - ASISTOLIE
ABEPOC - FIBRILATIE VENTRICULARĂ > 60:
a ABEPOC TAHICARDIE PAROXISTICĂ VENTRICULARĂ
aABEPOC TORSADA INIMII
ABEPOC CONTRACTIE INEFICIENTĂ > 60:
a ABEPOC INSUFICIENTĂ CIRCULATORIE
a ABEPOC SOC HIPOVOLEMIC
a ABEPOC COLAPS > 60:
a ABEPOC COLAPS -STENOZĂ AORTICĂ
a ABEPOC COLAPS -INFARCT MIOCARDIC
a ABEPOC COLAPS -BRADICARDIE EXTREMĂ
a ABEPOC COLAPS -TAHICARDII MARI
ABEPOC SNC> 60:
a ABEPOC TRUNCHI CEREBRAL, EDEM CERERAL CU ATINGERE BULBARĂ, SCLEROZĂ A REGIUNII BULBARE |
|
TAMPONADA INIMII – PTI > 60
PTI = 65-70 – PREDISPOZITIE
PTI = 70-75 – SITUATIE IMINENTĂ |
ABEPTI PERICARDITĂ > 60:
a ABEPTI PERICARDITĂ PTR. TBC VIRAL SAU BACTERIAN
ABEPTI INFARCT MIOCARD SAU RUPTURĂ ANEVRISUALĂ
ABEPTI HEMOPERICARD
ABEPTI BOLI TUMORALE
ABEPTI BOLI COLAGEN |
|
CORD PULMONAR ACUT
PCPA > 60 |
ABEPCPA INSUFICIENTĂ RESPIRATORIE CRONICĂ
ABEPCPA TROMBOZĂ CARDIO-PULMONARĂ
ABEPCPA INFARCT PULMONAR
ABEPCPA INSUF. VENTRICULARĂ DREAPTA
ABEPCPA STENOZĂ MITRALĂ
ABEPCPA PROCESE TROMBOZANTE |
|
EMBOLIA GAZOASĂ A INIMII STÂNGI PEGSNC
> 60 |
ABEPEG SNC |
|
ANGINA PECTORALĂ - PAP > 60
PAP > 50 – fără probleme
PAP > 60-65 –gr.II activ. fizică obiSnuită
PAP > 65-70 –gr.III activ. fizică minoră
PAP > 70-75 –gr.IV repaus
PAP > 75-80 –gr.V grav, acut, iminent |
BEPAP INFARCT MIOCARD
ABEPAP POSIBIL INSUFICIENTĂ CORORANIANĂ ACUTĂ
ABEPAP CARDIOPATIE ISCHEMICĂ |
|
INFARCTUL MIOCARDIC
PIM > 60 |
Dacă PAP > 60 Si PIM > 60:
a ABEPIM ARTEROSCLEROZĂ CORORANIANĂ
a ABEPIM PERIARTRITĂ NODOASĂ
a ABEPIM TROMBOZE CORORANIENE
a ABEPIM TUMORI sau LEZIUNI
a ABEPIM INSUF.CORORANIANĂ prin STENOZĂ MITRALĂ SI
AORTICĂ SAU HIPERTENSIUNE ARTERIALĂ PAROXISTICĂ
a ABEPIM INTOXICATII CU CO2
După IM:
a ABEPPERSISTENTA NECROZEI în IM > 60
a ABEPPERSISTENTA NECROZEI în IM menTinută la 65 – moarte în 2 ani
a ABEPPERSISTENTA NECROZEI în IM menTinută la 70 – “ –“ sub 1 an
a ABEPPERSISTENTA NECROZEI în IM > 75 moarte în 7 zile |
|
ANEVRISMUL DISECANT AL AORTEI - PADA > 60 - |
ABEPADA ARTETROSCLEROZĂ
ABEPADA NECROZĂ CHISTICĂ TUNICA MEDII A CORDULUI
ABEPADA HTA
ABEPADA STENOZĂ ISTMICĂ
ABEPADA VALVĂ AORTICĂ BICUPSIDĂ
ABEPADA SINDROM MARFAN |
|
TAHICARDIE AURICULARĂ
PTA > 60:÷ |
|
|
1. FIBRILATIA –
PF > 60 |
ABEPTA –F CARDITA REUMATISMALĂ din STENOZA MITRALĂ
ABEPTA –F INFARCT MIOCARDIC
ABEPTA –F BOLI FEBRILE
ABEPTA –F TOXIINFECTII ALIMENTARE
ABEPTA –F FĂRĂ CAUZĂ EVIDENTĂ – vezi BLOCAJE ENERGETICE |
|
2. FLUTTER –
PFTT > 60 |
ABEPTA-FTT CARDIOPATIE ISCHEMICĂ
ABEPTA-FTT CARDIOPATIE INFLAMATORIE
ABEPTA-FTT CARDIOPATIE HIPERTENSIVĂ |
|
3. TAHISTOLIA AURICULARĂ
PTSA > 60 |
??? |
|
4. TAHICARDIA JONCTIONALĂ
PTJ > 60 |
ABEPTA-TJ
ALERGII
ABEPTA-TJ
| |